Anxietatea la copii

Anxietatea generalizata la copii se refera la ingrijorarea nerealista pe diferite teme (ingrijorari legate de performantele scolare, de siguranta familiei, de producerea unor accidente, etc.). Principalele acuze sunt: tremur, iritabilitate, tensiune musculara, palpitatii, dureri de stomac, dureri de cap. Copilului ii este dificil sa-si controleze aceste preocupari. Acesta are impresia ca se afla intr-o permanenta incordare, tensiune. Pot aparea si dificultati de concentrare, incapacitate de relaxare, perturbari ale somnului. Acesti copii au obiceiul sa puna foarte multe intrebari, caci au o anumita intoleranta la incertitudine. De regula se framanta pentru lucruri marunte, sunt foarte grijulii si atenti (motiv pentru care pot avea performante scolare foarte bune). De fapt, ei nu scapa niciodata de griji, fiind preocupati in permanenta de ceva. Debutul anxietatii generalizate poate fi precoce: in jurul varstei de 6- 8 ani.

Psihoterapia in tratamentul anxietatii generalizate

Obiectivele psihoterapii in anxietatea generalizata la copii sunt: reducerea nivelului anxietatii, diminuarea ingrijorarii, reducerea tensiunii psihice si diminuarea manisfestarilor somatice, etc. Psihoterapia cognitiv-comportamentala isi propune sa influenteze prelucrarea specifica a informatiei (amplificarea sau supraestimarea pericolului) si erorile atentionale prin care copilul trage prea repede un semnal de alarma.

In psihoterapie, acesti copii invata sa identifice propriile ganduri negative si sa relativizeze pericolul potential. Notarea pe o agenda a nelinistilor (de catre parinte sau copil) este foarte utila pentru identificarea discursului anxiogen, pentru ca apoi, cu ajutorul terapeutului, copilul sa invete sa gestioneze propriile ganduri. De asemenea, ei sunt incurajati sa se aventureze in acele situatii agreabile pe care le evita de teama consecintelor (de exemplu, mersul pe bicicleta sau pe role).

In psihoterapia cognitiv- comportamentala este foarte importanta identificarea si actionarea asupra factorilor ce mentin problema (de exemplu, atentia parintilor poate fi un beneficiu ce mentine problema). Este important ca cei din jur sa nu le ceara copiilor sa nu se mai gandeasca la acele griji. Se pare ca incercarea de suprimare a unui gand produce un efect paradoxal. In plus, este important sa se transmita acestuia mesajul ca procesul de ingrijorare este inofensiv, astfel incat copilul sa nu-si faca griji tocmai pentru ca se ingrijoreaza.

In psihoterapia copiilor utile sunt si povestile terapeutice, ce au o mare forta vindecatoare. De asemenea este important ca parintii sa aiba o atitudine suportiva, sa dea dovada de calm, transmitandu-i copilului mesajul ca este in siguranta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *